Interviu cu Tică Dănilescu – Despre Steaua București și Liga 2

Tică Dănilescu

În aproape 3 decenii de fotbal, Tică Dănilescu a cucerit aproape 30 de trofee. Este astăzi unul dintre cei mai cunoscuți și respectați oameni din fotbalul românesc. A condus Steaua București (are 17 trofee cu ”militarii”), în poate cea mai bună perioadă din istoria sa. A condus și Dinamo București (12 trofee), în ultima perioadă bună din istoria sa. Astăzi își folosește însă experiența pentru a-i ajuta pe cei tineri.

Tică Dănilescu nu a părăsit fotbalul, chiar dacă nu mai ocupă astăzi nicio funcție de conducere. A rămas aproape de prima sa iubire, Steaua București. E mereu interesat de tot ceea ce se întâmplă în Ghencea și îi ajută pe cei din club cu sfaturi. Este optimist în ceea ce privește viitorul echipei care va juca în acest sezon în Liga 2. 

Echipa Pariuri și Jocuri a discutat cu domnul Dănilescu despre realizările sale, despre Steaua București și despre viitorul fotbalului românesc. Puteți citi întreg interviul în rândurile de mai jos. 

Interviu cu Tică Dănilescu


Cum v-ați simțit când v-ați început cariera la Steaua chiar cu o victorie atât de importantă precum cucerirea Supercupei Europei?

Trebuie să lămurim niște lucruri. Numirea mea la Steaua a avut loc după acest mare eveniment. Am fost într-adevăr la Monte Carlo, dar atunci era împuternicit domnul Gațu. Eu am fost prezent, dar am fost numit la Steaua doar după venirea de la Monte Carlo, de către conducerea ministerului. Așadar, acel trofeu nu e trecut în palmaresul meu. Mă bucur că Steaua a câștigat Cupa Campionilor și Supercupa Europei, două mari cuceriri pentru fotbalul românesc, dar, din păcate, la Supercupă am participat doar ca simpatizant, colaborator, apropiat al grupului Steaua.

”Decizia și propunerea de a mă aduce la Steaua București au fost ale domnului Ion Alecsandrescu.” – Tică Dănilescu

V-ați simțit mândru cănd ați văzut la ce club urmează să lucrați?

Pentru mine a fost o mare surpriză când am fost chemat la Steaua. Eu colaboram foarte bine cu domnul Ion Alecsandrescu – Dumnezeu să îl ierte! – pentru echipa de la Mizil, din Divizia B. M-a ajutat mult cu jucători. Au fost mulți jucători de la Steaua care au jucat acolo. 

Am făcut o echipă bună acolo. Probabil din acest motiv, pentru că au văzut că sunt ofițer și că îmi place să mă ocup de fotbal, s-au îndreptate către mine. Decizia și propunerea de a mă aduce la Steaua București au fost ale domnului Ion Alecsandrescu. 

Nu mi-a venit să cred când am pășit în cabina unde au fost jucători care au câștigat Cupa Campionilor și Supercupa Europei. Am avut o apăsare, o teamă. Dar le-am învins și în scurt timp am reușit să colaborez foarte bine cu acești mari jucători ai fotbalului românesc.

A fost ușor și plăcut sau greu și stresant să conduceți o echipă care era campioana Europei?

A fost destul de greu. Trebuia să te adaptezi din mers, pentru că timpul nu aștepta după tine. Rezultatele trebuiau să fie cât mai bune, după cucerirea celor două trofee. Au fost momente grele, dar am avut sprijinul conducerii clubului și al oamenilor de fotbal. Am trecut peste toate și s-a dovedit că a fost bine. De asta am stat la Steaua atâția ani, până în 1999. 

În perioada petrecută la Steaua ați avut realizări foarte importante. Încă o finală de Cupă a Campionilor Europeni în 1989 dar și 6 titluri consecutive în anii 90. Care este secretul pe care trebuie să îl știe o echipă pentru a câștiga 6 titluri consecutive?

Secretul a fost colaborarea strânsă. A existat atunci o colaborare deosebită între secția de fotbal, club, antrenori, jucători, suporteri, toți. Și dați-mi voie să vă explic. Să ai parte de 7 ani de liniște, să fie oamenii mulțumiți cu titlurile, cupele, supercupele, cu participarea de 3 ori consecutiv în grupele Ligii Campionilor, e important. Oamenii au fost mulțumiți. Au fost și probleme grele, dar, pentru că am fost uniți, am trecut peste tot. Am fost un colectiv unit, cu Țiți Dumitriu, Mihai Stoichiță, Marius Lăcătuș. Așa a ajuns și Marius să aibă cele 10 titluri de campion național la același club. E singurul fotbalist cu o asemenea realizare.

Odată cu trecerea anilor, a devenit fotbalul mai ușor sau mai greu?

Cu trecerea anilor fotbalul a devenit mai greu, pentru că s-au făcut investiții mari la cluburile din Europa. Au fost băgați bani mulți, aduși jucători foarte buni iar fotbalul românesc nu a reușit să țină pasul. Din acest motiv s-a și trecut la fotbalul privat. 

Oamenii au avut bani, apoi n-au avut bani. Cluburile au ajuns să se întrețină din drepturile TV. Investiția n-a fost mare în centrele de copii și juniori. Din toate aceste motive am ajuns să ne rupem de fotbalul mare. 

Pentru mine, Steaua este Steaua Armatei! – Tică Dănilescu

Dacă tot am vorbit despre fotbal privat, anul 1998 i-a adus Stelei București foarte multe probleme. Dumneavoastră cum vedeți ce s-a întâmplat atunci? S-a întâmplat totul în grabă, fără să se țină cont de suporteri, de conducători, de jucători?

A fost atunci o decizie a Federației și o recomandare a UEFA de a elimina cluburile departamentale. Eu cred că nu s-a făcut totul bine pe cale juridică. Probabil că era ceva nou pentru toți. Vedem acum, după atâția ani de zile, că apar discuții și dispute la care, sincer, nu vreau să iau parte. Pentru că nu știu ce să mai cred. Dar recomandarea a fost atunci ca cluburile departamentale să fie desființate. Cu toate că noi am rămas ca o secție profesionistă în cadrul Clubului Sportiv al Armatei Steaua București. Eram o secție care a ținut în continuare de Steaua, nu ne-am desprins total. Am ținut cont de deciziile clubului, de toate sfaturile pe care le primeam de la conducerea clubului. Ne-am privatizat, dar eu zic că nu ne-am privatizat, ca să spun așa, 100%. De aici au apărut fel de fel de întrebări. Gândiți-vă câți ani au trecut de atunci și nici acum nu sunt lămurite lucrurile. 

Este păcat, pentru că eu, ca să fiu sincer, am plecat de la Armată în 1999. Eu am lăsat Steaua așa cum o știm. Probabil că atunci documentele nu au fost întocmite corect. Dar nu știu care va fi decizia finală a tribunalului și când se vor termina aceste procese. Sincer, ele nu fac bine fotbalului.

Ca fost militar, ca om de fotbal, sunt și acum cu ochii în curtea Stelei, fiind pensionar. Pentru că sunt gard în gard cu Steaua. Pentru mine Steaua este Steaua Armatei!

Domnule Dănilescu, dumneavoastră ați văzut vreodată  acea faimoasă circulară de la UEFA care a cerut desființarea echipelor departamentale?

Nu, pentru că dacă ținem cont de ce se spune, avem o problemă de la juristul FRF. Din câte îmi amintesc, nu există nicio restricție pentru cluburile deținute de stat. Deci, eu am mai spus acest lucru, Steaua este în Liga 2. Dacă câștigă seria și e pe locul 1, nu poate promova. Nu poate promova pentru că e echipă departamentală. Dar dacă câștigă Cupa României și trebuie să meargă în Europa ce facem? Pentru că acolo poate juca. 

Sau dacă Steaua termină pe locul 1 și pe locul 2 termină echipa unei primării? Ce facem? Cine promovează? Steaua ar trebui să poată juca în prima ligă. UEFA nu pune nicio piedică. Ține cont doar de elementul sportiv. Deci sunt niște lucruri care se bat cap în cap aici. 

Dacă câștigă Cupa României, Steaua poate juca în cupele europene, dar nu poate juca în Liga 1. Singura problemă e legea sportului. Acolo trebuie pus un amendament prin care să poată participa în Liga 1 și secțiile cluburilor polisportive. 

Se tot pune problema dacă vine alt sponsor, dacă se fac alte greșeli. Ne ascundem mereu. Totuși, cine susține fotbalul în România, de la nivelul Ligii 3, Ligii 2, Ligii 1? Tot primăriile. Tot ele dau bani și investesc în acest echipe. Voalat, nevoalat, nu știu. Unele primării pot, altele nu. Cred că totul depinde de primari, dacă le place sau nu fotbalul. Aici e problema.

Cum v-ați simțit când ați plecat de la Steaua fix la marea rivală, Dinamo?

În viață, niciodată nu e bine să spui ”niciodată”, pentru că, cu ani în urmă, am avut niște discuții cu colegul meu de de clasă și de bancă de la Târgoviște, Cornel Dinu. Tot mă tachinam cu el , când ne întâlneam la comitetul executiv, eu fiind la Steaua și el la Dinamo, și îi spuneam că nu o să vin niciodată la Dinamo. Soarta, însă, m-a dus chiar acolo. 

Eu încheiasem treburile cu Steaua București, trecusem în club, de la secția de fotbal, și îmi luasem un concediu prelungit. La sfârșitul campionatului le-am zis că plec. În octombrie am avut o discuție cu Dinu. M-a sunat într-o noapte și mi-a zis să vin. Eu i-am spus: ”Nu ești sănătos! Cum să vin la Dinamo după atâția ani?! Eu sunt militar de carieră. Nu pot, Cornele.” 

El a insistat, însă. Mi-a spus să vin la club, să am o discuție cu ei. Am purtat discuția și, pe 15 noiembrie, în 1999, am început munca la Dinamo. Am avut parte de performanțe frumoase și acolo. Dacă stau să mă gândesc bine, am avut o discuție cu Negoiță și i-am spus că în 2007 a fost ultimul campionat, că nu o să îl mai ia niciodată. Am spus mai mult în glumă, dar văd că s-a adeverit. Îmi pare rău că s-a întâmplat așa.

Eu am fost un conducător care nu s-a plimbat ca alții, pe la 6-7 cluburi. Am fost la Steaua și Dinamo, două cluburi mari, de referință în fotbalul românesc. Mi-am văzut de treaba mea mereu. Am rezistat la Steaua 12-13 ani și la Dinamo 13-14 ani. 

”Steaua este acum pe drumul bun. Au făcut anumite modificări la antrenori, scouteri și cred că sunt pe un drum bun.” – Tică Dănilescu

Dumneavoastră vă concentrați acum mai mult asupra fotbalului la nivel de juniori. Spuneți-ne câteva cuvinte despre această parte a fotbalului, pe care publicul din România o cunoaște mai puțin. Avem vreo șansă să vedem o nouă generație de fotbaliști excelenți?

Eu zic că da, pentru că s-au înființat aceste academii de fotbal. A apărut și acest clasament al academiilor de fotbal. Toată lumea cere acum eficiență, terenuri, antrenori cu specializare. Se cer fizioterapeuți, preparatori fizici, absolut tot ce este în fotbalul european. Mai sunt și niște cerințe, echipele trebuie să aibă juniori în teren. Acestea sunt lucruri bune, chiar dacă e mai dificil la Liga 1, unde contează mai mult rezultatele, banii, orice loc în plus sau în minus în clasament înseamna bani din drepturi TV. Ați văzut că antrenorii fac schimbări în minutul 1 sau 2 de multe ori, cu acei juniori. Dar eu zic că e bine pentru că mai sunt jucători, precum cei care au plecat de la Hagi, care e numărul 1 în România la juniori. Cred că, încet, încet, fotbalul se va așeza. 

Așa cred că se va așeza și la CSA Steaua București. Urmăresc acest lucru deoarece sunt foarte apropiat de ei. Îl am pe Cătălin, băiatul meu, antrenor la grupa 2006. El va juca acum la elite, la U17, la o categorie de vârstă cu un an mai mare. În primul an vor câștiga experiență, în al doilea se vor bate cu tineri de aceeași vârstă și eu cred că va fi bine. 

Încet, încet, jucătorii care nu au valoare și care nu sunt competitivi vor fi trimiși către alte asociații mai mici, va fi păstrată doar spuma și trimisă la echipa mare. Ați văzut că academia Stelei a ocupat locul 13 în acest an, în țară. Un lucru bun. Au făcut eforturi deosebite și m-am bucurat pentru ei. 

Ei au încercat să aducă jucători buni și să îi înlocuiască pe cei care nu aveau valoare. Trebuie să menționăm și faptul că, atunci când s-a reactivat secția de fotbal, ei au luat jucători din tot cartierul sau din București, fără o evaluare. Au făcut totul repede. La fel s-a întâmplat și la Dinamo.   

După părerea mea, Steaua este acum pe drumul bun. Au făcut anumite modificări la antrenori, scouteri și cred că sunt pe un drum bun. 

În meciurile amicale din această vară, Steaua București l-a folosit pe Codruț Sandu, jucător de 15 ani care vine chiar de la grupa 2006. Cum v-ați simțit văzându-l la echipa mare? Ce ne puteți spune despre el?

Chiar în această dimineață am trecut pe la Steaua, pe la antrenamente. Grupa lui Cătălin a intrat într-un cantonament cu grupele U19 și U17. O idee frumoasă din partea clubului, care le-a permis să facă cantonamentul în hotelul noului stadion Steaua. Este un lucru superb pentru mine, ca om de fotbal.

Știți cum eram noi, președinții: acolo stă prima echipă, acolo nu intră nimeni. Aici însă văd că le-a permis grupelor de juniori să intre în cantonamentul nou-nouț al stadionului, să se pregătească pe terenurile de iarbă. E un lucru bun și ce a făcut Oprița. Am vorbit cu el în această dimineață și e bine că a fost de acord ca tinerii să poată folosi terenurile cu iarbă. Sunt niște lucruri noi care vor duce la un parcurs frumos pentru juniori. 

Ei s-au zbătut mult pentru a obține cât mai multe puncte în manualul de licențiere al academiei. Dacă vă aduceți aminte, anul trecut au fost pe locul 61, după ce cu un an înainte au fost pe locul 20. A fost o rea voință, dar nu mai vreau să vorbesc despre asta. Cei care au lucrat acum au făcut lucruri frumoase și sunt acolo unde trebuie. Au eliminat unii antrenori, au adus antrenori buni. 

Ca să trec la acest copil, Codruț Sandu, eu și cu Cătălin l-am adus de la Dinamo. Am insistat mult pentru el. În sufletul lui, de mic era rapidist. Am discutat mult cu mama lui și împreună cu dânsa am reușit să îl luăm de la Dinamo. M-am bucurat mult pentru copil. Azi dimineață, grupa lui intra în cantonament și el era la antrenamente cu prima echipă, pe terenul de fotbal. M-aș bucura ca din acest grupe, U19 și U17, să ajungă cât mai mulți la prima echipă și să fie convocați cât mai mulți la loturile naționale. 

N-a fost vina nimănui pentru ce s-a încercat acum câțiva ani. La început au luat pe oricine, au făcut o selecție numerică. Acum, însă fac și o selecție valorică. E foarte bine.

Ne puteți spune alte nume din această grupă 2006, la care ar trebui să fim atenți? 

Sunt unii care vor fi chemați la lotul național. N-aș vrea însă să dau nume pentru că nu vreau să îi supăr. Ce vă pot spune e că de la grupa lui Cătălin vor apărea surprize și că vor ajunge la loturile naționale. 

Și vor mai fi aduși și alți tineri valoroși. Chiar în această vară am adus un jucător de la Chiajna, unul de la Dinamo. Lotul va fi îmbunătățit în continuu. 

Lumea nu trebuie să se supere. Cătălin a început acum câțiva ani cu un lot de jucători, la FC Dănilescu. A mers cu ei mai departe dar, pe drum, unii au plecat, au rămas doar cei cu valoare ridicată. Se muncește bine. Muncă bună face și băiatul lui Dumitriu IV, la U19. Colaborează toți între ei, fac schimburi, se ajută, e un climat bun și care va da rezultate în timp. 

Ați văzut probabil declarația lui Ogăraru, care a spus că vrea să aibă jucători proveniți din centrul de copii și juniori. Așa e frumos. Așa fac marile cluburi. 

”Steaua București va câștiga experiență în Liga 2, în acest sezon, și va promova la anul.” – Tică Dănilescu

Pentru noul sezon la Steaua, ne puteți face o predicție? Pe ce loc credeți că va termina echipa? 

Jocurile amicale ale Stelei au fost bune. Oprița chiar îmi spunea că e mulțumit deocamdată cu ce este. Ei sunt încrezători. Sigur, îmi pare rău și mie și le pare și lor rău că nu s-a găsit calea juridică pentru ca Steaua să poată promova chiar din acest sezon. Dar cred că în cele din urmă se va găsi o soluție. 

Eu spun că vor fi termina în prima jumătate a clasamentului în acest sezon. Vor câștiga experiență și le va prinde bine la anul, când vor promova. La fel a făcut și FC Argeș. 

Puteți să ne dați câte un pronostic pentru primele trei meciuri ale Stelei din acest sezon? Steaua București va juca acasă cu AFC Csikszereda, în deplasare cu Viitorul Pandurii Tg. Jiu, și apoi din nou acasă cu Dacia Unirea Brăila.

Pentru Steaua București – AFC Csikszereda, pronostic 1.

Pentru Viitorul Pandurii – Steaua București, pronostic X.

Și pentru Steaua București – Dacia Unirea Brăila, pronostic 1. 

Vă mulțumim pentru timpul acordat, domnule Dănilescu!

2 comentarii

  • Corneliu Pătrașcu
    iulie 24, 2021 la 3:11 am

    A fost și rămâne un nume în fotbalul românesc.

  • Raducu marian
    iulie 28, 2021 la 10:00 am

    Unul din puținii oameni de fotbal cunoscător și cu coloană vertebrală

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *